Încarcă mașina din surplusul fotovoltaic

De ce vrei asta

Panourile de pe acoperiș produc ziua. Mașina stă des tot ziua în curte (sau nu). Dacă injectezi tot surplusul în rețea, îl decontezi după regulile de prosumator — care s-au tot schimbat. Dacă îl pui în baterie de tracțiune, îl „vinzi” ție sub formă de km. Ideea e bună când: ești acasă ziua, sau poți lăsa mașina, și producția depășește casa.

Nu e un al treilea invertor misterios. E stația de încărcare care primește un număr (kW surplus) și setează curentul Type 2.

Pentru cât produce sistemul, vezi cât produce un sistem fotovoltaic pe lună și dimensionarea. Un 5 kWp în România e, ca ordin, 1.100–1.350 kWh/kWp/an, adică ~5.500–6.750 kWh/an, cu veri grase și ierni slabe.

Ce trebuie să existe, tehnic

1. Măsură de surplus. Fie invertorul raportează (Modbus, API, relé), fie un contor bidirecțional / clești pe sosire arată injecția. Fără măsură, „surplus” e un slider manual.
2. Wallbox care modulează. Nu toate o fac. Unele au mod „PV”, altele o fac printr-un controller (EMS) la mijloc. Compatibilitatea se verifică pe lista producătorului, nu pe un sticker.
3. Minim de curent. Sub ~6 A (~1,4 kW monofazat) multe mașini nu încarcă. Dacă surplusul e 800 W, algoritmul trebuie să aștepte, să acumuleze, sau să amestece puțin din rețea (mod hibrid), nu să clipească releul.
4. Fail-safe. Dacă pică senzorul, stația nu trebuie să rămână pe 32 A în injecție zero.

Pe trifazat, surplusul trebuie împărțit pe faze cum trebuie; o mașină monofazată de 7,4 kW trage o fază — poate dezechilibra. Detalii de putere: ce wallbox acasă și mono vs tri.

Vara vs iarna, fără poezie

Iulie, casă izolată, 6 kWp, mașina acasă 10–16. După ce casa a luat 0,4–0,8 kW, poți avea 3–5 kW surplus ore în șir. 4 kW × 5 h = 20 kWh ≈ 100 km. Realist, cu nori și mașina de spălat: 8–15 kWh în multe zile bune.

Ianuarie, 6 kWp, ceață. Producția zilnică poate fi 2–6 kWh pentru tot acoperișul. Casa (pompă, boiler) o mănâncă. Surplus pentru mașină: adesea zero. Planul de iarnă e noaptea pe tarif / putere contractată, nu soarele.

Bateria de casă și mașina se calcă: cine ia surplusul primul? De obicei EMS-ul umple bateria casei (seară, vârf) și apoi mașina, sau invers, după ce decizi. Nu le lăsa pe amândouă pe „max PV” fără prioritate.

Bani: injectez sau încarc?

Depinde de cât ți se decontează injecția și de cât plătești kWh-ul din rețea noaptea. Dacă injecția valorează aproape cât consumul, graba de a umple mașina ziua e mai mică (dar tot eviti rotunjiri, întârzieri, plafonări). Dacă injecția valorează puțin, km-ii din surplus sunt cei mai buni kWh pe care îi ai. Regulile de prosumator: prosumator România și compensare cantitativă vs financiară. Forma la zi e la ANRE / contractul tău, nu aici.

Subvenții pentru panouri sau stații: verifică pe afm.ro. Nu trata un ghid ca listă de sume active.

Limitări pe care le vei simți

• Nu ești acasă ziua. Surplusul se duce în rețea sau în bateria casei. Poți programa un plafon „doar PV” sâmbăta.
• Porniri-opriri. Nori: surplusul sare 0–4 kW. Un algoritm cu histerezis e mai bun decât unul nervos. Mașina nu iubește 40 de cicluri pe oră.
• Puterea wallbox vs PV. Un 22 kW n-are ce căuta după 4 kW de surplus; un 7,4 kW care modulează de la 6 A în sus e potrivit.
• Contorul de branșament. Fără DLM de siguranță, seara tot pici siguranța, oricât de verde ezi ziua.

Costuri orientative

Peste un wallbox deja „smart”: uneori 0 lei dacă invertorul e pe lista de compatibilitate și electricianul știe să-l lege. Un meter + integrator: 500–2.500 lei echipament, 300–1.000 lei configurare, intervale orientative. Un EMS de casă care leagă PV, baterie, pompă și mașină: mai sus, merită doar dacă ai toate piesele.

Nu cumpăra un „controller PV” de forum incompatibil cu stația. Cere lista de invertoare / contoare din fișa wallbox-ului.

Ordinea lucrărilor

PV și ATR de prosumator întâi sau în paralel, wallbox pe circuit dedicat, apoi logica de surplus. Un electrician autorizat care a mai legat stații de invertoare, nu doi meseriași care se arată cu degetul la bornă.

Găsești instalatori de stații la stații de încărcare, de exemplu Prahova sau București. În cererea de ofertă scrie: putere PV, marcă invertor (fără a inventa compatibilități), baterie da/nu, unde stă mașina ziua. Un „da, merge cu orice” fără să întrebe de invertor e un nu politicos de evitat.

Un calcul de vară, cu picioarele pe pământ

Sistem 6 kWp, iulie, zi senină. Producție zilnică orientativă 25–35 kWh (nu e o garanție; acoperiș, praf, temperatură). Casa la prânz: 0,5–1,5 kW (frigidere, standby, un AC). Surplus mediu 3–5 kW, 5–7 ore utile → 15–30 kWh teoretic în mașină. Cu nori, mașină de spălat și AC pe living, taie la 8–18 kWh. Destul pentru 50–100 km, nu pentru a umple 80 kWh într-o după-amiază.

Dacă nu ești acasă decât după 18:00, surplusul de prânz s-a dus deja în rețea sau în bateria casei. Atunci PV-ul îți scade factura de casă, iar mașina se încarcă noaptea — tot un câștig, dar nu „km din soare direct”.

Moduri de lucru pe care le vei vedea în meniu

• Numai surplus: zero din rețea (sau aproape). Sub minimul mașinii, stă.
• Surplus + minim: ține 6 A din rețea ca să nu se oprească, restul din PV. Consumi puțin kWh cumpărat, eviți ciclurile.
• Plin (boost): ignori PV, încarci cu 7,4 / 11 kW ca un wallbox normal — pentru plecarea de la 14:00.
• Program + PV: surplus ziua, restul după 22:00.

Fără boost, într-o zi noroasă, pleci cu 40 %. Cu boost, pierzi poezia dar ajungi. Un sofer serios lasă boost-ul la îndemână.

Praf, zăpadă, soiling

Panourile murdare taie 3–8 %/an în multe cazuri; iarna, zăpada taie tot până se topește. Surplusul pentru mașină e primul care dispare, pentru că e rest. Curățarea e alt ghid; aici: nu-ți dimensiona naveta de ianuarie pe kWh-ii de iulie.

ATR, prosumator, contoare: dacă invertorul e limitat la injecție 0 (zero export), surplusul trebuie băgat în casă sau mașină, altfel se taie producția. Atunci wallbox-ul PV e și mai util. Dacă injectezi liber, e o alegere economică, nu tehnică.

Ce să ceri la punerea în funcțiune

O zi cu soare (sau un test cu un injector simulat, dacă electricianul poate): vezi pe aplicație că, atunci când pornești un cuptor, curentul spre mașină scade, și că, atunci când cuptorul se oprește, urcă spre surplus, fără să injectezi masiv și fără să tragi din rețea peste minimul ales. Fără test, „e compatibil” e o bife.

Notează: invertor (model), contor (unde e cleștele), wallbox (mod PV), fail-safe. Peste un an, când schimbi invertorul, hârtia evită o zi de ghicit.

Dacă ai și DLM de branșament, confirmă că cele două limite nu se calcă: surplusul nu trebuie să permită 32 A seara, când PV-ul e zero. Un test de noapte (PV zero, mașina pe cablu, plită pornită) e la fel de important ca testul de amiază. Fără el, ai o stație verde ziua și un disjunctor seara. Ține minte: iarna, surplusul e adesea zero; DLM-ul de noapte e atunci singura funcție care contează.

Intervalele, autorizațiile și obligațiile de mai sus sunt prezentate conform reglementărilor în vigoare la data scrierii, așa cum sunt cunoscute public. Înainte de a semna sau de a plăti, verifică forma actuală pe anre.ro, iscir.ro și, pentru programe de finanțare, pe afm.ro.